*
se juca un fel de şah de
adio
la care trebuia să
particip cu pătratul 42
şi nu aveam voie să-mi
aleg nici-o altă cifră
cum ar fi 59, 70, 82
şi era totuşi un rost de
parcă
se deschidea o uşă
cu cineva aşteptat
dincolo
şi era o-ncălzire globală
pe axa numerelor simplă şi reală
*
în camera mea pe braţe pe
pernă în părul meu
în biblioteca de sâmbătă
nu mai suportam o clipă
fără semnătura ta eroică
sub rândurile astea reci
dar aste declarații vor
fi înlocuite de tăcere
te voi simţi foarte
aproape
în armonia vagoanelor
în tânguirea lor obiectivă
mult mai târziu în Abisinia
în demisolul ei
*
cum literele nu pot trăi
în afara cuvintelor scrise
eu nu te pot căuta
în afara oglinzii
*
leşinul în
stradă
trecutul gol
în stomac
originalitatea e o formă de sinucidere
iar iubirea ta
o formă de pustiire
*
cât de uşor dispare cheia în zăpadă
cât de
repede aleargă maşina
prin nisipurile mele mişcătoare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu