trec de la fereastră la spargerea zidului
dintre tine şi tata
un castan adoarme
pe crengi
o femeie-i mătură frunzele
inimile voastre s-au
oprit
la lumina zilei de
august
ştiu că e curată nebunie
nu vreau să ştiu
unde voi fi înmormântat
dacă aş prefera vreun cimitir
ar fi cel din Severin
primul cimitir de oraş
pe care l-am văzut
îmi plăcea fiindcă era circulat, aerisit, la stradă
mergeam prin el spre liceu
în 1957 liceul mi s-a anulat
vreau să mă înmormântez pe deal
şi să vă privesc cu toată curiozitatea de acolo
scuzaţi-mă că vă-ntreb:
de ce sunteţi atât de nefericiţi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu