duminică, 8 martie 2015

Un poem de Sergiu Ştefănescu

ce ti-ar mai ramane de spus
daca ai elimina din vorbire
toate cuvintele ramase
fara inteles, fara acoperire

daca toate cuvintele mari
dar imposibil de definit
ar tacea si-n locul lor
ar ramane doar ce ai trait

daca in loc de "timp" si de "sine"
in loc de "lume", de "moarte", de "viata" 
n-ai mai avea decat verbul "a fi"
doar tu si el, fata in fata
Sergiu Stefanescu

Sursa https://www.facebook.com/sergiu.stefanescu.127

Dumnezeu să-l odihnească!

Despre Serghei scriam aici

Faptul ca m-am întâlnit după 23 de ani cu un bun prieten din facultate pe care nu credeam că am să-l mai revăd pe aici, care și-a câștigat libertatea în mod eroic, trecând Dunărea înot într-o noapte de toamnă și nu face caz de asta, așa cum nu a făcut nici de dizidențele și detențiile lui. Căruia o bună bucată de vreme nu i-a fost ușor, dar a rămas același om bun, deschis, iubitor, zâmbitor, tratând cu umor și fără obidă trecutul. Care nu privește înapoi cu mânie și știe să se bucure de sărbătoarea unei revederi cu foști colegi și prieteni. Un miracol: un om cald, atent, prevenitor, discret cu realizările proprii într-o lume în care tot mai mulți s-au născut ofensați - See more at: http://www.pravaliaculturala.ro/la-tejghea_2014-7.html#sthash.ZLYLEDHa.dpuf

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu