Când intru-n casă

prin fereastra desenată de scârţâitul uşii

e o toamnă

e o ploaie

e un cuvânt în plus

e mai puţin decât viaţa de zi cu zi

din cea mai îndepărtată fericire

pot aduce atâtea vase inutile

în care se usucă frunzele de ceai