Şi-atunci am visat că plângeam după tine

„Este îngăduit ca femeia să fie bătută

Asta arată că el o iubeşte

Ca pe un copil ce trebuie corectat

Când greşeşte

Asta arată că-i pasă de sufletul ei,

A, să nu o baţi cu cruzime

Să nu rupi băţul pe spinarea ei,

Nu, asta nu,

Dar şi un căţel trebuie atins din când în când

Măcar cu vârful ziarului

Dacă vrei să te ştie de stăpân

Şi să te iubească”

Se uita la Tratatul Disperării, Un Anotimp în infern, dar şi altele precum

Iluminările, Mitul Eterneri Reîntoarceri, Fenomenologia Spiritului, Omul Revoltat, Famlia Mea Şi Alte Animale, Florile Albastre şi Altele în original Seria Platon tradusă de aleşii lui Noica, Jurnalul Fericirii şi Altele

Cât de bine le stătea în biblioteca

Confecţionată dimineaţă de dimineaţă din lătunoaiele

Aruncate din pod înainte să vină maistorii

Ea urca tiptil pe o scară rezemată de zid

Şi uneltele atâranau pe pereţi

Dălţile toporişca şi altele

Până într-o zi când ea le-a aruncat în iarbă

Iar cărţile au fost date flăcărilor

Atunci el i-a spart capul cu o pungă

Plină de bancnote de 50 de mii

Pachetele primite în avans

S-au desfăcut rapid şi banii pluteau

În cinstea ei, aterizând neatenţi pe sub pat

Pe sub masă pe sub scaune

Cam peste tot ca fulgii ca penele se topeau

În mânuţele copiilor când au început să-i strângă

El a trântit uşa şi a stat până dimineaţa

La izvoare, pe sub cetini şi cerul înstelat

„Maia, fim cuminţi, că ne bate tati cu bani”

Prin bucătărie mâinile ei înotau în

Chiuveta cu lacrimi

Şi visa că plânge în somn după el

Cu toată fiinţa.