Anunț

Mă interesează o locuință socială și sunt mândră de asta, aici și acum.

Dar înainte să apăs pe "Publicați" îmi vine în minte pur și simplu (adică trimis de cineva de altundeva) un poem pe cât de stângaci, pe atât de adevărat și spontan pe care l-am gândit prin 2002 pe holurile Primăriei Municipiului Bucureşti  (poate l-am și așternut pe undeva pe vreo hârtie, iar de nu-l voi fi aruncat la gunoi, se mai află şi azi prin vreun maldăr de foi):

Înotam prin aerul cel fierbinte
anii se desfoliau cuminte
prin ușile fragile de-aseară -
ce mai e pe acasă, prin sufletul tău
subțire, de vară?
Te mai lovești în obraz cu aspre cuvinte,
te mai flagelezi cu insulte înlănțuite?
Îți mai arde inima în crematoriul întortocheat
al minții tale eterne?
Dragul meu, nu-mi trimite răspuns,
nu-ți cer semne.
Doar o declarație notificată Primăriei
cum că nu ai avut locuință privată
pe teritoriul României sau că
nu ai înstrăinat-o cumva după 1989.
Una și cu alta fac două:
în cel mai scurt
şi din binecuvântate motive
ar trebui să depun un dosar
la serviciul gestiunea Spaţii Locative.
Din Bucureşti. Sau din Groteşti.
Fiindcă I'm sorry
te pup,

Lori