luni, 11 decembrie 2017

O poezie de Daniela Luca

- summer autumn winter tale -

zilele încep ca într-un mărăciniș, camera se lărgește
o câmpie imensă în care uneori aprind focul
țin în palme flacără cu flacără până se sting memoriile
e trist acum sau poate e doar răul înainte de bine
încep să uit, dragul meu, să apăs cât mai tare pe inimă
pulsul se pierde, mă acopăr cu alt înveliș
din el îmi crește alt corp, o altă forță, din ea dăruiesc
ceva mărunt, o dragoste din care focul
să se înalțe atât cât să nu pârjolească tot lanul de maci
nici iarba, desișul ei rece, liniștitor
aș fi în stare să dau bulb cu bulb la o parte, să apăr miezul
pe care îl mai presimt în alt om, unul curat și întreg
atât de simplu în natura lui fluidă încât nu aș mai încremeni
de la inimă spre marginile vagi ale minții
ar fi un simplu balans, în el ne-am lăsa trăind fără nicio spaimă
doar mâinile ar purta semnele unor arsuri
crude şi vechi, nu mi-aș mai aminti ce a fost, aș privi cumva
pieziș pe sub firele de iarbă
uneori le-aș îngropa

Din volumul Intermezzo, Editura Paralela 45, Pite
ști, 2017, p. 20

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu