O poezie de Gabriela Blebea

Dedicată doamnei Janina Ianoşi şi domnului Ion Ianoşi
cu o zi înainte de Conferinţa "Sublimul în cultură"

Pentru că am simţit acelaşi lucru recitind din cărţi 
şi pregătindu-mi comunicarea
(tot farmecul vieţii
din anii studenţiei '83-'87
cînd scriam la teza de licenţă
apoi din anii 1993-2003
cînd scriam la teza de doctorat)
şi pentru că este păcat 
ca acest tribut să rămînă ascuns,

cu acordul ei, 

Poezia 1 din 18 mai 2017 

N-am ştiut c-aţi murit 
pentru că eu murisem
mai demult
şi atunci voi eraţi vii.

N-am ştiut c-aţi murit
că nu mai ştiu cine e viu 
şi cine e mort.

Sînt morţi cu care vorbesc zi de zi.
Sînt vii pe care nu-i aud cu anii.

N-am ştiut c-aţi murit
şi, uite, azi sînteţi pentru mine cei mai vii.

Gabriela Blebea