Mihăiţă continua să mă caute. Intra la noi în bloc, urca la etajul doi, suna la apartamentul 9. De obicei îi deschidea tata. − Săru’mîna, Florena e-acasă ? − Nu e, măi băieţelule. A plecat cu o prietenă. Se pregătesc pentru bacalaureat. − Da’ tu unde stai? Că nu te-am văzut nici pe-aici, nici pe la F 9. − Eu stau la G 6. − Şi te lasă mama ta să vii singur pînă aici? − Mami mă aşteaptă jos. Am adus prăjituri pentru Florena − şi îi întindea tatei pacheţelul învelit în celofan şi legat cu fundă de panglică subţire.
Tata era deja pregătit cu o ciocolată Kandia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu