Bunicul
A venit Costel de la cimitir
ca să-ţi mulţumească pentru vorbele scrise despre el
şi pentru trening-
cazemata-i aromată de tutun
şi tanti Marga ghiceşte
evoluţia tumorii la cobai
în fişele ei
ca şi-n fotografiile ei
din studenţia unchiului Ionel
într-o carte de Yeats se mai văd încă
locul injectării şi numărul vietăţilor
decedate:
sacrificate sau
pierdute
se văd şi
determinările umorale
apoi
promisiunea bunicului
că-mi dă pozele
să-mi fac album cu cobaii lui
Afară - incendii indescifrabile
of, oamenii ăştia
se simt ca la ei acasă în cazemată
şi literele bunicului se-ndreaptă
spre soare, conştiincioase, se bronzează uniform
de sâmbătă
până luni
se plimbă seara pe sub tei
măcar o dată pe an
se ţin de bucle, cârcei, bastonaşe
E-atât de grav?
Tanti Marga iar îşi dă ochii peste cap
şi iar mă taie ca pe-o maioneză amestecată de bunicu’
şi eu băltesc şi băltesc în astenie
uleiul adevărurilor mele mă îneacă
începutul de gălbenuş se simte vinovat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu