Florin
Chiar şi soţul meu poate fi înger
când aruncă în flăcări biblioteca
şi caseta video de la nuntă
creierul lui chiar şi-atunci
măcar din obligaţie scânteiază:
„Şi omu’ ce e? N-ai ce vorbi cu dânsul!
Frate, un iepure te-ascultă. Îi explicam
cum îl fac friptură cu stafide şi
se uita în ochii mei, şi omu’
nu te-ascultă! Atinge
nişte turturele-n zbor şi
se crede-atât de bun,
c-ar vrea mai bine să moară”
Dar chiar şi-atunci soţul meu poate fi
înger
când vorbeşte la minus 40 de grade:
„Tu te gândeai la fortificaţii
când mergeam cu trenul
citeai ziare şi-alergai pe sub rânduri
citeai şi-n somn cu glas tare că
pe mama voiau s-o mărite cu-n coreean
şi eu aveam acum ochii oblici,
nu aveam gijă de tine” -
chiar stătea de pază când s-a filmat
dar poate fi înger
şi când uită că vine
e-atât de bun.
e-atât de bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu