...

"Totuşi, cînd ochii mei, plini de patimă se deschiseseră în faţa faţadei, nu deosebisem această vastă viziune cerească despre care-mi vorbea, acest gigantic poem teologic care înţelegeam că fusese scris acolo. I-am vorbit de acele mari statui de sfinţi urcate pe picioroange care alcătuiesc un soi de alee.
-Ea purcede din adîncul veacurilor ca să ajungă la Iisus Christos, îmi spuse el. Sînt, de o parte strămoşii săi spirituali, de alta regii Iudeii, strămoşii săi trupeşti. Toate veacurile sînt concentrate acolo. Dacă v-aţi fi uitat mai bine la ceea ce vi s-au părut că sînt picioroange, v-aţi putut da seama cine sînt cei cocoţaţi pe ele. Căci sub picioarele lui Moise, aţi fi recunoascut viţelul de aur, sub picioarele lui Avram, berbecul, sub ale lui Iosif, demonul dînd sfaturi soţiei lui Putifar".

Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut IV (La umbra fetelor în floare **), Traducere de Radu Cioculescu, 1968

Cu moartea pe moarte călcând...Făcîndu-se muritor, Hristos a înviat din morţi şi a biruit tot ce înseamnă moarte.
Hristos a înviat!