10 ianuarie 1981
lucruri absurd de inutile
inofensiv de inutile
îţi uit numele, urmele
ochi pentru cearcăne
şi dinte pentru mai tîrziu
11 ianuarie 1981
o zi din viaţa mea
dezvăluind pomi şubrezi
11, 30
trece.
mă întîlnesc cu ploaia-n faţa uşii
avem o bucată bună de viaţă
să ascundem de-aici înainte
EXIL
aşa simt că trebuie
să scriu
11,45
ce să-ţi mai spun cît te iubesc,
domnule Elix?
11,46
acesta-i adevărul:
viclenia e de nesuportat.
POMI ŞUBREZI
aproape numai eu
care ştiu ce înseamnă aceste cuvinte
am fost luată de frig
şi dusă într-o ţară sălbatică
dincolo de ţara celor mai mari sărbători.
cînd m-a adus înapoi
mi-am simţit inima
bătînd în dreapta
23.00
mi-ai spus cel mai frumos
cel mai fericit
cel mai important
neadevăr
despre ochii mei verzi
23.81
frumoase nopţi din copilărie
în păpuşile
cu trup de lumînare
13 mai
zău că a rămas în mine ceva din luna mai
2.30
mi se rupe inima de fiecare dată
cînd porneşte un tren:
jocul disperat al fulgilor pe linie
ţipăt sfîşietor
trenuri care deja se cunosc între ele
la ora plecării
adio, iubitule
mi-a scăpat
de aceea mi se rupe inima de fiecare dată
cînd porneşte un tren.
Cu ani în urmă
la un concurs de autoportrete
s-a scuturat zăpada peste ele
şi nici unul n-a ieşit cîştigător
Acum o secundă
am strivit un păianjen.
Însemnă că trebuie să plouă?
O prăpastie
tremur de emoţie
privind atent pereţii casei.
Oricît ar fi de stupid
mă gîndesc cu groază
la ziua în care
casele îşi vor schimba pereţii între ele.
10 ianuarie 1981
lucruri absurd de inutile
inofensiv de inutile
îţi uit numele, urmele
ochi pentru cearcăne
şi dinte pentru mai tîrziu
11 ianuarie 1981
o zi din viaţa mea
dezvăluind pomi şubrezi
11, 30
trece.
mă întîlnesc cu ploaia-n faţa uşii
avem o bucată bună de viaţă
să ascundem de-aici înainte
EXIL
aşa simt că trebuie
să scriu
11,45
ce să-ţi mai spun cît te iubesc,
domnule Elix?
11,46
acesta-i adevărul:
viclenia e de nesuportat.
POMI ŞUBREZI
aproape numai eu
care ştiu ce înseamnă aceste cuvinte
am fost luată de frig
şi dusă într-o ţară sălbatică
dincolo de ţara celor mai mari sărbători.
cînd m-a adus înapoi
mi-am simţit inima
bătînd în dreapta
23.00
mi-ai spus cel mai frumos
cel mai fericit
cel mai important
neadevăr
despre ochii mei verzi
23.81
frumoase nopţi din copilărie
în păpuşile
cu trup de lumînare
13 mai
zău că a rămas în mine ceva din luna mai
2.30
mi se rupe inima de fiecare dată
cînd porneşte un tren:
jocul disperat al fulgilor pe linie
ţipăt sfîşietor
trenuri care deja se cunosc între ele
la ora plecării
adio, iubitule
mi-a scăpat
de aceea mi se rupe inima de fiecare dată
cînd porneşte un tren.
Cu ani în urmă
la un concurs de autoportrete
s-a scuturat zăpada peste ele
şi nici unul n-a ieşit cîştigător
Acum o secundă
am strivit un păianjen.
Însemnă că trebuie să plouă?
O prăpastie
tremur de emoţie
privind atent pereţii casei.
Oricît ar fi de stupid
mă gîndesc cu groază
la ziua în care
casele îşi vor schimba pereţii între ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu