Haosul pe care îl traversez zi de zi

dar pe care propriu-zis nu îl pot traversa căci nu e lin ca un bulevard ideal, prin care mai mult mă împleticesc sau în care mă împletesc, pe care poate şi eu îl inspir aşa, pur şi simplu, ca haos, pe care speram să-l pot organiza poetic într-o bună zi − nu poate să dispară fără credinţa în principiul ordonator al Cuvântului.